Sah pe internet

Jose Raul Capablanca (1922 - 1926) Email
Nascut la Havana, a invatat sahul la varsta de 4 ani, iar la 13 ani a devenit campion al Cubei. In timpul studiilor la New York a frecventat celebrul club Manhattan. A devenit popu lar in Statele Unite dupa victoria categorica obtinuta in fata campionului american Frank Marshall (15-8) in 1909.
Debutul triumfal in Europa si-l fa ce la turneul de la San Sebastian (Spania) unde, cu exceptia lui Lasker au participat toti marii jucatori ai vremii (9,5 puncte din 14 posibile).
Urmeaza o cariera triumfala, cucerind trei locuri 1 la New York, locul 2 la Havana, locul 2 la Petersburg (1914). Provocarea adresata lui Lasker inca din 1911 pentru disputarea unui meci pentru titlul mondial redevine actuala.
Inca din acea perioada A.Alehin il caracterizeaza astfel pe Capablanca: "Capablanca joaca la fel de bine ca Lasker. Niciodata n-am vazut si nici nu mi-am inchipuit ca poate exista o asemenea rapiditate in gandire!"
Dupa lungi tratative Lasker accepta sa-si puna in joc titlul in 1921. Meciul se incheie cu victoria categorica a genialului cubanez care castiga 4 partide, zece se termina remiza, Lasker necastigand nici o partida! Dupa acest meci, E.Lasker il caracterizeaza astfel pe noul campion al lumii: "Profunzimea jocului sau este profunzimea matematicianului… combinatiile sale sunt nascute din principii generale, din logica pozitiilor tari. Ma bucur ca am avut un adversar perseverent si tare ca otelul si din pacate regret ca nu am putut juca asa cum as fi dorit" (Lasker a fost vadit deranjat de caldura excesiva de la Havana).

Prima evolutie in calitate de campion al lumii este un mare succes, primul loc la Londra (1922). In perioada 1923-1927, joaca mai putin intrand in diplomatie. Ocupa locul al doilea la New York in 1924 (dupa Lasker!), locul al treilea la Moscova (1925) dupa Bogoliubov si Lasker (!), dar se impune din nou la New York in 1927 in meciul turneu al primilor sase sahisti ai lumii, in aceasta ordine: Capablanca, Alehin, Nimzovici, Vidmar, Spiellman, Marshall. Dar, in lista invitatilor lipsea Lasker, Rubinstein si R.Reti. Turneul acorda dreptul ocupantului locului 1 sau 2 (in cazul in care cubanezul ar fi ocupat primul loc) de a-l provoca pe J.R.Capablanca la un meci pentru titlul mondial. Mobilizandu-se exemplar, J.R.Capablanca a ocupat primul loc intrecandu-si toti adversarii (in meciuri de cate 4 partide) si devansandu-l in clasament pe ocupantul locului 2, A.Alehin, cu 2,5 puncte!
Dupa aceasta victorie, Spielmann a afirmat: "In aceasta forma Capablanca este invincibil! Cred ca va domni inca mult timp pe tronul campionilor lumii…"
Si totusi, in acelasi an, el pierde titlul mondial in fata ambitiosului A.Alehin (+3, -6, 25!)
Dupa pierderea acestui meci el incepe sa joace mai mult (11 turnee intre anii 1928-1931) ocupand locul 1 la Berlin, Budapesta, Hastings, New York, al doilea la Bad Kissingen, Karlovy Vary, si castigand un meci la M.Euwe in speranta obtinerii dreptului de revansa contra lui A.Alehin.
Un mare succes este locul 1-2 (impreuna cu M.Botvinnik) cucerit la Nothingham (1936), unde i-a intrecut in intalnirile directe pe eternii rivali Lasker, Euwe si Alehin.
Chiar la sfarsitul carierei sale a dovedit o forta iesita din comun, ocupand la Olimpiada din Argentina (1939) primul loc. Cel de-al doilea razboi mondial ii spulbera sperantele la un meci revansa, celebrul cubanez sfarsindu-si zilele la New York in 1942. La moartea sa, A.Alehin a declarat: "Am pierdut cel mai mare geniu sahist cum altul nu vom avea niciodata."
Iar M.Botvinnik a afirmat: "Dintre campionii mondiali intalniti, cel mai mult m-a impresionat J.R.Capablanca. Jocul sau impresioneaza prin tendinta spre simplitate, dar in aceasta simplitate exista inegalabila frumusete a unei adanci profunzimi."

Caracterizat in perioada sa de glorie ca o "masina de jucat sah cu chip de om", jucand finalurile cu o virtuozitate nemaiintalnita, el are si o valoroasa contributie in evolutia sahului prin enuntarea celebrelor sale principii (deschidere, joc de mijloc si final) care stau si astazi la baza conceptiei constructiei cooperarii strategice, a enuntat si aplicat procedeul izolarii unei figuri adverse, al valorificarii coloanelor deschise, etc.
Jocul sau a avut o enorma influenta asupra unor intregi generatii de sahisti iar "micile" sale combinatii, cu caracter surprinzator au constituit apogeul unor constructii logice, consecvente.